Că într-o lume super tehnologizată, interconectată şi instantanee cunoaşterea nu mai poate fi secretă, iniţiatică. Vremea Aleşilor a trecut. Ea va aparţine tuturor celor care vor şti ce să facă cu ea. A dovedit că informaţia e ca apa, va roade orice mal, orice faleză, orice dig până îşi va croi drum spre cei care pot s-o bea.
Aceste “scurgeri”, chiar dacă nu sunt cele mai zguduitoare, au zdruncinat cu siguranţă încrederea celor care s-au străduit atât de mult să le păstreze ascunse. Ele nu vor rămâne fără urmări. Sub spectrul deconspirării multe mâini tremură acum, multe inimi palpită şi multe gânduri de răzbunare se nasc. Politicieni sau mari corporatişti cer chiar suprimarea fondatorului, Julian Assange. Tribulaţiile de acest gen se nasc întotdeauna pe marginile incerte ale oricărui început. Cert e că după asta lucrurile nu vor mai fi la fel. Nu mai există secrete, magie nu mai există. Cei care vor vrea de acum încolo să escamoteze acţiuni, fapte, idei, intenţii vor trebui să pună bine în balanţă avantajele mistificării acestora cu dezavantajele aflării lor. Nu mai există secrete, magie nu mai există. O fi bine, o fi rău? Am văzut cum ignoranţa a dus la rasism, intoleranţă, misticism, orbire în masă, ură, război. Vom vedea acum dacă purtaţi de fluxul informaţional natura umană va reacţiona diferit. Dacă va reuşi să înoate în el sau se va îneca în repeziciunea torentelor.
La fel cum o intrare devine de cealaltă parte ieşire aşa şi o informaţie poate fi folosită atât în scopuri pozitive cât şi în scopuri nocive. A-l acuza pe cineva care o face publică, lucru care nu poate modifica deloc natura informaţiei, de lipsă de moralitate, iresponsabilitate sau trădare denotă doar frustrarea celor care o ascund. O informaţie care trebuie păstrată secretă e periculoasă prin însăşi faptul că există. Pusă în lumină îşi va păstra potenţialul toxic dar cu siguranţă el nu va creşte. Ba chiar de multe ori va dispărea, pentru că, devenind cunoscut, sistemul instabil în care o asfel de informaţie există se va retracta făcând-o să devină falsă. Unele lucruri pot exista doar în umbră, puse în lumină ele se sting.
Assange e un tip extrem de inteligent şi abil. N-a pornit această cruciadă cu intenţia de a deveni martir. Şi-a creat o poliţă de asigurare sub forma acelui fişier criptat care planează ameninţător pe hard discurile a zeci de mii de persoane aşteptând doar cele 256 de caractere care să-i limpezească conţinutul. În câţiva ani va deveni subiect de film. Controversat se va spune. Până atunci mulţi oameni obişnuiţi îl vor aprecia pentru ceea ce face, la fel precum şi mulţi oameni puternici îl vor antipatiza din maţe. Lucru care, cumva, mă face să zâmbesc.
Şi totuşi, deşi la scară colectivă secretele distrug, individual ele reprezintă tot ceea ce are omul mai veritabil. Ceea ce nu poţi să strigi în gura mare e ceea ce e în cea mai mare măsură al tău. Pentru a fi genuin un secret trebuie să fie întodeauna al tău, niciodată al nostru.
The world is moving
Neo Sapiens Blog 