Azi am văzut în mall o reprezentantă de seamă a speciei piţipoanca de companie(ştiu că sunteţi şocaţi deja dar… inspiraţi, expiraţi, inspiraţi, expiraţi… mai bine nu?) purtând ochelari de sudor, genul celor care îţi acoperă toată faţa şi bineînţeles o jachetă pe care scria mare pe spate: RICH. Nu, nu era carici, terminaţi cu răutăcismele astea.
Dar ce voiam să vă zic de fapt? Aaa, da. Ochelarii de soare. Din numele acestui obiect, devenit deja tatăl şi mamăl accesoriilor, deducem, nu-i aşa, că este identificat prin două componente esenţiale, şi anume: ochelari şi soare.
Primul termen, ochelari presupune că obiectul în cauză este făcut pentru a acoperi ochii, pentru a da o notă de discreţie, de mister culorii acestora, pentru a-i proteja şi nu pentru a constitui o mască mortuară pentru măslina prospăt scoasă din solar, prima etapă pe drumul noii mumificări, mult mai precoce decât varianta ei egipteană deoarece începe încă din timpul vieţii.
Al doilea element, soare, după câte ştiam e chestia aia rotundă de pe cer care îţi bate în ochi atunci când nu porţi ochelari pentru el. Ca urmare premisa pentru purtarea ochelarilor de soare, este că afară e zi, cel puţin senin şi nici măcar eclipsă. Ar trebui ca familia ochelarilor să se extindă cu ochelari de mall, ochelari de noapte, ochelari de club, ochelari de ochi vânăt etc. Că altfel nu se mai înţelege nimic şi se duce lumea de râpă.
Where did my head go?
Neo Sapiens Blog 