Unde este Biserica Ortodoxa Romana?

Unde este Biserica Ortodoxa Romana cand enoriasii sai se zbat in mizerie si suferinta, in foamete si-n cea mai neagra disperare? Unde e alinarea, unde e cautarea celor care mor cu zile, unde e solidaritatea cu cei saraci si oropsiti?

BOR-ul a ajuns o afacere: limuzine, biserici, catedrale, terenuri, interese si bani. Dar bisericile nu mai sunt biserici, catedralele nu mai sunt catedrale, ci fortarete, in care oamenii Domnului s-au legat la ochi, si-au infundat urechile, nu cumva sa vada, sa auda ceva din taifunul durerii ce matura azi Romania de la un capat la altul.

Oare chiar atat de mult a trecut de cand Iisus a murit pe cruce, pentru TOTI oamenii? Atat de repede am uitat ca nu lemnul, piatra, caramizile sau betonul fac o biserica? Ca nu trei stropi de apa si o bolboroseala ritmica sfintesc cu adevarat un loc?

Scopul Bisericii ca institutie sunt oamenii, instrumentele ei sunt sufletele nu portofelele. Biserica are o datorie morala de a fi aproape de oameni, datorie pe care in momentul de fata nu si-o indeplineste. Ea, in primul rand, ar trebui sa condamne atitudinile profund anti-umane, dezumanizate, ale actualilor conducatori. Nici nu vreau sa aud de ideea ca Biserica e apolitica si nu ar fi corect sa faca asta, pentru ca BOR e in politizata pana-n maduva oaselor. De unde credeti ca vine atata grija fata de bugetul ei, si din partea puterii si din partea opozitiei? Toti se bazeaza pe efectul ei propagandistic la urmatoarele alegeri. MITA. Asa se cheama. Mita, prin care BOR isi vinde sufletul viu, manipuland si mintind, inseland misiunea sfanta care i-a fost data.

Poate am fost eu plecat din tara, poate aud mai rau, dar s-a spus vreun cuvant din partea conducerii Bisericii, nu care sa critice guvernul ci care macar sa afirme sprijinul si solidaritatea ei fata de sarmani? In loc sa mai si daruiasca ea a invatat doar sa ceara, oricat si de la oricine.

Increderea in Biserica e o traditie, un reflex. O traditie poate prelungi agonia unei institutii muribunde, care si-a pierdut sensul. Dar in timp, cand oamenii vor intelege ca traditiile nu sunt drepte numai pentru ca exista, cand cineva le va deschide ochii in aceasta privinta, cand isi vor da seama ca ceea ce credeau ei a fi just e doar inertie, atunci si increderea asta milenara si de cele mai multe ori nejustificata se va prabusi mai ceva ca Turnul Babel.

PS: De cand e Preafericit patriarhul Daniel a uitat ca exista si oameni mai putin fericiti.

Black and white dream